R.P.L. OCOLUL SILVIC DEALUL SIBIULUI R.A. are in gestiune incepand cu data de 24.06.2011, Fondul de Vanatoare nr. 22 Hamba.

Suprafata fondului insumeaza  11261 ha din care 3064 ha padure,  3206 ha arabil si fanete, 4946 ha pasune si islazuri si 45 ha teren neproductiv.

Din punct de vedere geomorfologic unitatea pe care este situate fondul de vanatoare se incadreaza in regiunea geomorfologica VI Depresiunea Transilvaniei, in Podisul Tarnavelor, intr-o zona cu inaltimi liniare, cu relieful putin fragmentat, in care energia de relief nu depaseste 300 m.

Unitatea geomorfologica predominanta este versantul intalnindu-se pe suprafeta destul de mari si platoul.

Pe versanti configuratia terenului este cel mai adesea ondulata si mai rar si izolat framantata, iar in cazul platourilor configuratia terenului este plana.

Altitudinea minima este de 410 m iar cea maxima este de 677 m ( vf. Chicera Hambei ), media situandu-se in jurul valorii de 540 m.

Expozitia de baza este estica, dupa directia de scurgere a principalelor cursri de apa din zona. Datorita  fragamentarii reliefului  de catre reteaua hidrografica se intalnesc si alte expozitii. Dupa gradul de insolatie expozitia predominanta este  cea partial insorita ( 49 % ) urmata de expozitia umbrita ( 30 % ) si expozitia insorita ( 21 %).

Inclinarea terenului inregistreaza valori diferite de la 0-5 g pe suprafatele plane, la 40 g pe versantii abrubti, media fiind in jurul valorii de 15 g. Predomina inclinariile usoare si moderate ( 75 % ).

Principalele specii de faună salbatică autohtone, care găsesc condiţii bune de viaţă pe acest fond de vanătoare sunt, în ordinea suprafeţelor ocupate, următoarele:

– capriorul, principala specie de vanat, care constituie obiectul gospodăriri si găseste condiţii bune de dezvoltare pe întreaga suprafaţă a fondului de vanătoare cu excepţia păsunilor si a terenurilor limitrofe celor ocupate de ape.

– mistretul, care este cea de a doua specie de vanat importantă în ceea ce priveste gospodărirea fondului de vanătoare si care găseste condiţii bune de viaţă pe circa 70% din suprafaţa fondului de vînătoare.

– cerbul, care este cea dea treia specie de vanat importanta in ceea ce priceste gospodarirea fondului de vanatoare si  care gaseste conditii bune de viata pe circa 40 % din suprafata fondului de vanatoare.

La aceste două specii se aduagă iepurele,fazanul,potarnichea care foloseste ca adăpost pădurea si vegetatia arborescenta existenta de-a lungul canalelor de irigatie, a râurilor si pâraielor din cuprinsul fondului de vanatoare.

Dintre prădătorii de zi si de noapte sunt de amintit: vulpea, nevăstuica, dihorul ,lupul si chiar ursul, dintre mamifere, cioara grivă, coţofana precum si ulii si soimi,  care, datorită strictei protecţii la care sunt supusi s-au înmulţit mult in ultimii ani.  

       Dintre speciile de vanat migratoare pentru acest fond de vanătoare pot prezenta importanţă următoarele specii: prepeliţa, raţa si gainusa de balta, în perioadele în care bălţile naturale sau cele amenajate îngheaţă si în fondul de vanătoare sunt suficente terenuri cultivate cu grau si rapiţă ori răman suprafeţe cultivate cu porumb nerecoltate în perioada optimă.

Specificari	Specia
	Cerb carpatin	Caprior	Mistret	Iepure	Fazan	Potarniche	Urs	Pisica salbatica	Lup
Efective reale	9	248	64	360	200	190	5	30	5
Categoria de bonitate	IV	III	III	III	III	III	IV	III	III
Efective optime	15	240	55	400	200	200	0	30	4